Ioana Sârbu
Social WorkerMulţi dintre voi mă cunoaşteţi.
Am început să renunțăm pe rând la medicamentația intravenoasă pe cateter și trecem încet pe pastile și câteva injecții pe care trebuie să le mai luăm o perioadă.
Începem să recuperăm atât coordonarea mâinilor cât și vorbitul și încet ne revenim și pe partea de sistem urinar și digestiv.
Am făcut și radiografiile necesare pentru a vedea „carapacea” mea și că totul este în regulă.
Kinetoterapeuții m-au ajutat deja pe partea de mobilizare a mâinilor și picioarelor, m-au ridicat în șezut la marginea patului și m-au așezat chiar în cărucior și m-au plimbat un pic pe coridorul spitalului. Încă sunt foarte speriat de noua mea statură și îmi este frică de ce simt, dar voi primi ajutorul necesar prin recuperare și împreună cu tati și mami sper să prind curaj.
Mai am 2 zile și vom ieși din spital și lupt împreună cu tati să fim cât mai independenți și să reușim să ne descurcăm noi doi. După aceea de săptămâna viitoare voi continua, împreună cu tati, recuperarea tot la București la clinica Recover pentru încă două săptămâni.